Care sunt cauzele fiziologice care determina persoanele obeze sa faca mai putina miscare:
Lipsa de miscare este un cerc vicios: cu cat ne miscam mai putin cu atat scade motivatia. Acesta este motivul pentru care persoanele obeze si inactive fac putina miscare. Insa acest fapt nu se datoreaza greutatii excesive: depinde, in schimb, de functionarea deficitara a unui neurotransmitator cerebral, numit dopamina. In cadrul unui studiu publicat in revista Cell Metabolism, cercetatorii de la Institutele Nationale pentru Sanatate din Bethesda (SUA) au identificat cauzele fiziologice care impiedica persoanele obeze sa faca miscare.
“Este cunoscut faptul ca activitatea fizica este asociata unei sanatati puternice, insa motivul pentru care persoanele sau animalele afectate de obezitate tind sa faca putina miscare nu este foarte bine cunoscut – spune Alexxai V. Kravitz, coordonatorul studiului -. Toata lumea stie ca persoanele obeze nu fac multa miscare din cauza greutatii in exces iar acest lucru nu este benefic pentru corp. Insa rezultatele pe care le-am obtinut sugereaza ca aceasta ipoteza nu justifica in totalitate acest fenomen”.
Kravitz a studiat anterior cauzele maladiei Parkinson, o boala patologica care se manifesta atunci cand productia de dopamina din creier scade considerabil. Astfel, atunci cand a inceput cercetarile asupra obezitatii, a descoperit existenta unei analogii comportamentale intre soarecii obezi si cei cu Parkinson. El a formulat ipoteza conform careia la baza lipsei de miscare poate sta functionarea deficitara a unui neurotransmitator. “Dopamina este o substanta fundamentala pentru miscare, iar obezitatea este asociata unei lipse a miscarii– afirma omul de stiinta -. Suntem intrebati, asadar, daca problemele functionarii dopaminei pot justifica in intregime lipsa de miscare”.
Pentru a afla mai multe, cercetatorii au hranit doua grupuri de soareci timp de 18 saptamani cu o alimentatie standard si cu una bogata in grasimi. Au observat ca rozatoarele care au primit hrana hipercalorica au inceput sa se ingrase de la sfarsitul celei de-a doua saptamani. Deja din saptamana a patra au inceput sa fie mai putin active si sa se miste mai lent. Conform specialistilor, acest lucru arata ca soarecii au inceput sa se miste mai putin cu mult inainte de a atinge maximul de greutate, asadar, lipsa de miscare nu s-a datorat greutatii in exces.
In timpul experimentului, cercetatorii au investigat si creierul soarecilor pentru a evalua sase componente diferite ale canalului de transmitere a dopaminei. La finalul studiului, au descoperit ca rozatoarele obeze si inactive prezentau un deficit de receptor al dopaminei D2. Dupa spusele cercetatorilor, proasta functionare a neurotransmitatorului ar putea fi responsabila pentru lipsa de miscare a cobailor. “In multe cazuri, vointa este un factor cheie pentru schimbarea comportamentului– incheie Dr. Kravitz -. Insa daca nu intelegem cauzele fizice ale acestui comportament, este mai greu sa sustinem ca vointa este singura care poate schimba ceva”.
