Verucile

Aceste virusuri sunt foarte contagioase si se transmit prin contact cu pielea, cu mediul inconjurator, cu imbracamintea sau obiectele contaminate. O persoana se poate auto-contamina, aparandu-i veruci pe diverse zone ale corpului, si le poate transmite si altor persoane cu care aceasta convietuieste sau cu care intra in contact. Pot aparea pe picioare, daca o persoana frecventeaza dusuri, vestiare sau piscine publice, dar si pe maini, genunchi, gambe, fata si organele genitale. Se pot transmite si prin contact sexual.

Virusul patrunde in epiderma prin fisuri cutanate minuscule si se localizeaza in interiorul keratinocitelor (celulele principale ale pielii), cauzand modificari genetice ale acestor celule. Keratinocitele incep sa se multiplice anormal, formand un numar mare de straturi ce contin keratina in cantitati mai mari decat cele normale. In zona prin care a patruns virusul se formeaza o excrescenta. Cele localizate pe talpa piciorului sunt plate, datorita presiunii constante exercitate de greutatea corporala.

Verucile sunt clasificate in functie de localizare si forma. Verucile obisnuite, pe care le au majoritatea oamenilor, sunt excrescente de dimensiuni de la 1 pana la 10 mm, dure, rotunjite, cu suprafata rugoasa si cu o culoare ce variaza de la gri deschis la maro inchis. De obicei apar pe genunchi, pe fata, pe degete si pe unghii si se pot extinde pe pielea din jur. Cu exceptia celor plantare, verucile nu sunt dureroase.

Tratamentul alopat

Dianosticul se face prin examinarea leziunilor, care sunt in general caracteristice infectiei.

Nu exista un tratament specific impotriva virusului declansator; se folosesc metode diverse de  indepartare a zonei afectate. Daca negul este mare, format prin adunarea mai multor veruci, sau profund, dupa eliminarea sa pot ramane cicatrici. Multe veruci dispar de la sine in decursul unui an sau doi, si, daca nu provoaca disconfort si nu sunt inestetice, nu necesita tratament.

Chiar daca tratamentul este corespunzator, intr-o treime din cazuri verucile tind sa reapara, de aceea, dupa cauterizare, trebuie acordata atentie acestui aspect, interventia in stadiu incipient fiind mai eficace.

Unul dintre cele mai utilizate tratamente este crioterapia, adica un tratament de congelare cu azot lichid sau gheata carbonica, ce distruge si elimina celulele afectate. Pe veruci se pot aplica chiar si substante caustice sau keratolitice, in special acid salicilic, dar si acid tricloroacetic, formaldehida etc.; verucile de pe zona fetei se pot elimina aplicand acid retinoic sau salicilic.Se pot utiliza si substante citotoxice, cum ar fi podofilina, care inhiba proliferarea celulelor, provocand descuamarea straturilor celulare ale verucii.

Exista pe piata plasturi sau creme care se pot aplica zilnic pe pielea afectata. Utilizarea unei substante trebuie sa se faca sub supravegherea unui medic. Toate aceste tratamente trebuie repetate de mai multe ori si pot dura chiar si cateva luni. Alte modalitati de eliminare a verucilor sunt interventiile chirurgicale, cauterizarea si laserul.

Tratament prin fitoterapie si suplimente alimentare

In medicina populara exista mai multe metode de indepartare a verucilor, de la folosirea sevei proaspete a plantei Celidonia(Chelidonium majus), care s-a dovedit a fi foarte eficienta, pana la cea de Fico, Euforbia cipressina (Euphorbia cyparissias) si Tarassaco iar alta metoda este aplicarea unui preparat proaspat din flori de galbenele, insa aceasta este mai putin eficienta. Acest tip de tratament este indicat pentru verucile localizate pe maini, foarte eficient fiind si usturoiul.

Badijonarea zonelor afectate cu extract hidroalcoolic de Thuja occidentalis este foarte indicata in fiecare dimineata si seara pana la disparitia verucilor (2-3 saptamani). Vara, cand infloreste planta Verbasco (Verbascum sinuatumL., V. pulverulentum Vill.), este recomandata frecarea verucilor cu florile proaspete, timp de 10 zile consecutive. In cazul unei infectii virale, o imunitate puternica este foarte importanta pentru a face fata acestui atac.

Sfaturi pentru alimentatie si stil de viata

• Preventia inseamna evitarea pe cat posibil a contagierii prin respectarea unor norme de igiena a pielii.
• Piscinele, saunele, dusurile, vestiarele si, in general, locurile umede sunt surse de infectie. Asadar, nu este recomandat mersul descult in aceste locuri si nici folosirea prosoapelor, halatelor, sosetelor si incaltamintei altor persoane.
• O data contractata infectia, nu va scarpinati si nu atingeti verucile pentru a nu raspandi virusul pe alte zone ale pielii: puteti acoperi verucile cu un plasture.
• Daca apar veruci in jurul unghiilor, nu roadeti unghiile si nu imprumutati nimanui trusa de unghii.
• Daca aveti veruci pe fata, barbieriti-va cu atentie pentru a nu facilita contaminarea. Acoperiti verucile pentru a le izola, folositi lame de unica folosinta si nu le imprumutati nimanui dupa folosire.
• Daca un membru al familiei a contractat infectia, acesta va trebui sa foloseasca prosoape proprii pana la vindecarea leziunii.
• Nu purtati incaltaminte grea care nu permite pielii sa respire, transpiratia fiind un factor favorabil atacurilor acestui virus.
• In caz de taiere sau zgarieturi, folositi apa si sapun pentru a curata zona si apoi dezinfectati bine leziunea, deoarece micile ulceratii de pe piele sunt zone de mare risc pentru aparitia verucilor si a altor infectii.
• Controlul medical este recomandat pentru alegerea unui tratament, sau daca infectia recidiveaza in urma tratamentului, in cazul in care virusul este rezistent iar negul devine foarte mare si se localizeaza in zone dificile (fata, organe genitale, posterior).
• Verucile plantare sunt mult mai dificile de tratat si foarte dureroase: introduceti dischete de puf in pantofi pentru a reduce presiunea si durerea si pentru a va deplasa mai usor.Dupa ce scoateti sosetele, spalati-le cu produse adecvate sau dezinfectati-le prin fierbere.

Prof. dr Fausto Mearelli si biolog Anna Giogli