Gastropareza si impactul pe care il are asupra calitatii vietii

Cauzele gastroparezei

Cea mai intalnita cauza a gastroparezei este diabetul. Bolnavii de diabet au un nivel mare de zahar in sange ceea ce altereaza structura chimica a vaselor de sange care transporta oxigen si nutrienti catre nervi.

Exista si alte cauze ale acestei afectiuni:

• Erori in timpul interventiilor chirurgicale sau atrofieri ale nervului vag
• Infectii virale
• Unele medicamente (narcotice sau anticolinergice)
• Anorexia sau bulimia
• Reflux gastroesofagian
• Amiloidoza
• Scleroderma
• Boala Parkinson
• Hipotiroidie

Simptome

Arsurile la stomac reprezinta unul dintre simptomele obisnuite. Printre alte simptome putem enumera  durere in abdomenul superior, ameteli, voma, senzatie rapida de satietate dupa ingerarea unei cantitati mici de hrana, pierderea poftei de mancare, scadere in greutate, balonare, glicemie fluctuanta etc. Aceste simptome se agraveaza daca alimentatia este bogata in FIBRE.

Daca aceasta boala nu este tratata, alimentele vor ramane timp indelungat in stomac. Acestea vor fermenta si vor crea mediul propice pentru multiplicarea bacteriilor. Ele pot forma de asemenea bezoare (masa dura de alimente), ducand la obstructii intestinale, ameteli si voma. Netratarea gastroparezei poate agrava diabetul.

Cum se diagnosticheaza?

Diagnosticul se bazeaza pe evidentierea posibilelor afectiuni precum si a medicatiei care poate provoca gastropareza. De asemenea, de o importanta deosebita este si istoricul medical al familiei care poate oferi detalii seminificative cu privire la existenta unei astfel de afectiuni.

• Analize de sange: analizele de rutina pot evidentia anemia cauzata de malnutritie.
• Imagistica: radiografia cu bariu ce permite observarea traseului acestuia prin sistemul digestiv.
• Endoscopie: se introduce un tub subtire numit endoscop prin esofag pentru a observa peretii interni ai stomacului si intestinelor.
• Scintigrafie: presupune ingerarea unui aliment usor (de obicei oua) ce contine o cantitate mica de substante radioactive detectate de scanner. Aceasta cantitate nu este periculoasa. Apoi, se efectueaza scanari dupa 1, 2, 3 si 4 ore. Daca mai mult de 10 % din aliment este inca in stomac dupa 4 ore, se confirma diagnosticul de gastropareza.
• Ecografie: se recomanda pentru a verifica celelalte componente ale tractului digestiv.
• SmartPill: SmartPill este o metoda de diagnostic aprobata de Agentia pentru Alimente si Medicamente (FDA) (in 2006). Este un mic dispozitiv sub forma de capsula ce poate fi inghitit. Dispozitivul circula apoi prin intestine si colecteaza informatii care sunt trimise catre un alt dispozitiv amplasat in jurul taliei sau gatului. Dupa cateva zile, capsula se elimina prin fecale.

Cum se trateaza gastropareza?

Tratamentul depinde de severitatea simptomelor. Gastropareza este o afectiune pe termen lung si nu exista un tratament prestabilit. Schimbarile in modul de viata, cum ar fi schimbarile in alimentatie si miscarea sunt indicate. Bolnavilor li se recomanda sase mese mici pe zi in loc de trei mese mari. Hrana trebuie sa fie usoara, bine mestecata si selectata cu atentie. Alimentele bogate in fibre, grasimi si bauturile carbogazoase trebuie evitate.

Alte metode de tratament:

• Antiemetice: antiemeticele reduc simptomele de ameteala.
• Injectii cu botox: cazurile severe de gastropareza se pot trata prin injectii cu toxina botulinica (Botox).
• Stimulare electrica gastrica: implantarea unui dispozitiv care va actiona ca pacemaker si va elibera impulsuri electrice.
• Sonda: In cazuri severe este necesara hranirea prin sonda.
• Alimentatie parenterala: daca nu este posibila hranirea prin sonda, se recurge la administrarea injectabila sau intravenoasa.
• Interventii chirurgicale: se creeaza o deschizatura intre stomac si intestine pentru a facilita trecerea alimentelor.

Gastropareza si alimentatia

Hrana nedigerata se poate acumula in stomac. Astfel pot aparea modificari ale bacteriilor si se poate forma un bezoar. Bezoarul este o masa de materie nedigerata care poate provoca un blocaj, impiedicand eliminarea continutului stomacal, provocand ameteala, voma si durere.

De-a lungul timpului s-a observat ca anumite alimente sunt mai greu de digerat de catre stomac:

• Alimentele grase sunt mai greu de digerat chiar si de catre persoanele sanatoase. In cazul unui bolnav de gastropareza, acestea vor impiedica semnificativ eliminarea continutului stomacal
• Alimentele bogate in fibre precum fructele si legumele crude se digera greu si pot agrava simptomele de gastropareza. Aceste alimente trebuie gatite bine.
• Bauturile carbogazoase incetinesc tranzitul intestinal si agraveaza simptomele refluxului gastric si al gastroparezei

Exista insa anumite alimente care pot preveni aceste simptome. Multi bolnavi de gastropareza pot duce o viata relativ normala daca urmeaza o rutina alimentara si evita anumite alimente.

Cateva sfaturi cu privire la alimentatie:

• Consmul de calorii – caloriile reprezinta energia furnizata de hrana. Sunt necesare in corp pentru toate activitatile de zi cu zi. Proteinele, carbohidratii si grasimile furnizeaza calorii.
• Proteinele sunt necesare pentru refacerea tesuturilor si pentru dezvoltarea organismului. Majoritatea oamenilor au nevoie de 60 de grame de proteine pe zi. Aceste proteine pot fi obtinute din carne, peste, pui, lapte, oua etc.
• Carbohidratii reprezinta sursa de energie. Ei se obtin din cereale, paine, biscuiti, cartofi, orez, paste etc.
• Grasimile sunt surse mari de energie care se stocheaza pentru a fi folosite ulterior. Se obtin din produse lactate, unt, maioneza, uleiuri vegetale etc.
• Apa sau lichidele previn deshidratarea.
• Vitaminele si mineralele sunt nutrienti esentiali din alimente. Acestea nu furnizeaza energie insa pot cauza probleme majore daca nu se regasesc in alimentatie.

In cazul unui bolnav de gastropareza, alimentatia se constituie astfel:

• Cantitati potrivite de hrana
• Mesele copioase inseamna o digestie mai lenta. Pe langa acest fapt, gastropareza provoaca satietate rapida dupa consumul unei cantitati mici de hrana.
• Alimentatia bogata in fibre trebuie evitata: fibrele se gasesc in fructele si legumele crude, cereale integrale, nuci, seminte, fructe uscate, popcorn etc. Alimentele asociate cu formarea bezoarului includ merele, fructele de padure, legumele, portocalele, nuca de cocos, porumbul, fasolea verde, varza, cojile de rosii si de cartofi etc.
• Miscarea dupa masa: dupa masa, bolnavii sunt sfatuiti sa se ridice si sa se plimbe putin pentru a permite trecerea alimentelor din stomac in intestine.
• Medicamente de evitat: antiacide ce contin aluminiu, narcotice, agenti anticolinergici, agenti de incarcare.

Gastropareza este, in concluzie, o boala progresiva pe termen lung insa exista diverse metode de tratament care pot controla eficient simptomele si pot incetini intr-o anumita masura evolutia acestei afectiuni, imbunatatind calitatea vietii bolnavului.