Dermatita atopica este o inflamatie a pielii, uneori genetica. Boala debuteaza cu mancarimi, piele inrosita, umflata, crapata. Fluid transparent se poate acumula in zonele afectate, care adesea se ingroasa de-a lungul timpului. Debutul bolii are loc, de obicei, in copilarie, iar gravitatea ei variaza pe parcursul anilor. La copiii sub un an, o mare parte a corpului poate fi afectata de boala.
Odata cu cresterea, partea din spate a genunchilor si partea frontala a coatelor devin zonele cele mai afectate de eruptii. La adulti, membrele sunt zonele cele mai frecvent afectate. Scarpinatul nu face decat sa agraveaze simptomele, iar persoanele afectate prezinta deja un risc crescut de infectii ale pielii, risc in crestere daca acestea se scarpina si rup leziunile.
Cauzele bolii raman necunoscute, dar cercetarile arata ca genetica, disfunctiile sistemului imunitar si expunerea la anumiti factori de mediu joaca un rol important. In plus, s-a demonstrat ca, daca unul dintre gemenii identici este afectat, există o sansa de 85% ca si celalalt sa se imbolnaveasca. Dermatita atopica afecteaza mai frecvent populatia urbana si pe cea din zonele climatice mai uscate. Expunerea la anumite substante chimice iritante si spalarea frecventa a mainilor pot agrava afectiunea. Desi stresul agraveaza si el simptomele, acesta nu reprezinta o cauza a bolii.
Uneori, alte boli se asociaza dermatitei atopice, printre care se numara si astmul, rinita alergica, urticaria si diferitele alergii alimentare. 30% dintre persoanele afectate de aceasta boala dezvolta si astm, iar 35% sufera si de rinita alergica.
Tratamentul pune accent pe evitarea tuturor lucrurilor care agraveaza boala, bai zilnice, urmate de aplicarea unei creme hidratante ulterior, dar si aplicarea de creme si unguente corticosterodice atunci cand apar eruptiile cutanate. Acesta include si medicatia impotriva mancarimilor. Lucrurile care agraveaza simptomele dermatitei atopice includ imbracamintea de lana, sapunurile, parfumurile, clorul, praful si fumul de tigara. Fototerapia poate fi utila in anumite cazuri. Pilulele cu steroizi sau cremele pe baza de inhibitori de calcineurina pot fi utilizate ocazional daca alte masuri nu sunt eficiente. Antibioticele vor fi prescrise de medici doar daca se produce o infectie bacteriana. Modificarea dietei este necesara doar daca boala se asociaza si cu alergii alimentare.
