Stresul afectează sănătatea și starea de bine

Toți oamenii au parte de doze de stres mai mari sau mai mici, din când în când. Oricare dintre responsabilitățile de zi cu zi, cum ar fi munca sau familia, evenimentele importante, cum ar fi un nou diagnostic, începutul unui război sau moartea unei persoane dragi, poate declanșa stres. Pentru situațiile imediate, care cer un răspuns pe termen scurt, stresul poate fi chiar benefic pentru sănătate. Vă poate ajuta să faceți față situațiilor grave. Corpul răspunde la stres prin eliberarea de hormoni care accelerează respirația și ritmul cardiac și pregătesc mușchii pentru o confruntare directă.

Cu toate acestea, dacă răspunsul la stres nu se oprește, iar corpul rămâne în alertă mult mai mult decât este necesar pentru supraviețuire, stresul poate avea un impact negativ asupra sănătății. Stresul cronic poate provoca o varietate de simptome și poate afecta starea de bine. Simptomele stresului cronic includ:

• iritabilitate
• anxietate
• depresie
• dureri de cap
• insomnie

Sistemul nervos central și sistemul endocrin

Sistemul central nervos este partea responsabilă de răspunsul „luptă sau fugi”. În creier, hipotalamusul declanșează o serie de reacții, spunând glandelor suprarenale că eliberează hormonii de stres: adrenalina și cortizolul. Acești hormoni accelerează pulsul și trimit sânge spre zonele care au nevoie în caz de urgență, cum ar fi mușchii, inima și alte organe importante. Când frica percepută a dispărut, hipotalamusul ar trebui să spună tuturor sistemelor să se întoarcă la starea de normalitate. Dacă sistemul nervos central nu reușește să se întoarcă la starea de normalitate sau dacă factorul care a declanșat apariția stresului nu dispare, răspunsul organismului va continua.

Stresul cronic este, de asemenea, un factor care declanșează anumite comportamente, precum tulburările de alimentație, abuzul de alcool sau droguri și retragerea socială.

Sistemul respirator și cardiovascular

Hormonii de stres afectează și sistemul respirator și cardiovascular. În timp ce organismul răspunde, respirația se accelerează, într-un efort de a distribui rapid sânge bogat în oxigen organismului. Dacă aveți deja o problemă de respirație, cum ar fi astmul, stresul poate îngreuna și mai tare respirația. Dacă se confruntă cu stresul, inima pompează sânge mai repede ca de obicei. Hormonii de stres determină comprimarea vaselor de sânge și redirecționarea acestuia către mușchi, dar crește și tensiunea arterială.

Drept urmare, stresul frecvent sau cronic va face ca inima să funcționeze excesiv, prea mult timp. Când tensiunea arterială crește, la fel cresc și riscurile de a avea un accident vascular cerebral sau un atac de cord.

Sistemul digestiv

Sub acțiunea stresului, ficatul produce glucoză în exces pentru a da corpului un plus de energie. Dacă vă confruntați cu stresul cronic, corpul dumneavoastră poate să nu mai facă față acestui surplus. Stresul cronic mărește riscul apariției diabetului de tip 2.

Dezechilibrul hormonal, accelerarea ritmului cardiac și a respirației pot, de asemenea, să afecteze și sistemul digestiv. Arsurile la stomac și refluxul gastric pot apărea din cauza unei creșteri a acidității gastrice. Stresul nu provoacă ulcere (acestea sunt adesea cauzate de bacterie numită H. pylori), dar poate crește riscul pentru apariția acestora și poate agrava ulcerele deja existente.

Stresul poate afecta, de asemenea, modul în care alimentele sunt prelucrate de corp, cauzând diaree sau constipație. S-ar putea să apară și grețuri, vărsături sau dureri de stomac.

Sistemul muscular

Mușchii se încordează pentru a proteja corpul de rănire, sub acțiunea stresului. Aceștia tind să se relaxeze din nou odată ce stresul dispare, dar dacă sub acțiunea permanentă a stresului, mușchii au prea puține șanse de a se relaxa. Musculatura tensionată provoacă dureri de cap, dureri de spate și umeri și dureri ale corpului, în general. Acest lucru poate declanșa obiceiuri nesănătoase, anumite persoane renunțând la sport și apelând la medicamente pentru durere.

Sexualitatea și sistemul reproducător

Stresul este obositor atât pentru corp cât și pentru minte. Nu este neobișnuit ca persoanele care se confruntă în mod constant cu stresul să-și piardă apetitul sexual. Deși stresul pe termen scurt poate cauza corpul bărbaților să producă mai mult testosteron, acest efect nu durează mult. Dacă stresul persistă, nivelurile de testosteron pot începe să scadă. Acest lucru poate interfera cu producția de spermatozoizi și poate provoca disfuncții erectile sau impotență. Stresul cronic poate, de asemenea, să crească riscul de infecție la prostată și testicule. La femei, stresul poate afecta ciclul menstrual. Poate duce la apariția menstruațiilor neregulate, dificile și/sau dureroase. Stresul cronic poate mări, de asemenea, simptomele fizice ale menopauzei.

Sistemul imunitar

Stresul stimulează sistemul imunitar, lucru care poate fi benefic pe termen scurt. Această stimulare vă poate ajuta să evitați infecțiile și să vindecați rapid. Dar, în timp, hormonii de stres vor slăbi sistemul imunitar și vor reduce răspunsul organismului la diferite atacuri. Persoanele care suferă de stres cronic sunt mai sensibile la boli virale, cum ar fi gripa și răceala, precum și la alte infecții. Stresul poate, de asemenea, să crească durata vindecării anumitor boli.