Prof. Dr. Massimiliano Baccanelli
Medic chirurg, expert în terapie cu oxigen-ozono terapie Family Salus – Bolzano
Fibromialgia este o afecțiune cronică neinflamatoare care afectează aproximativ 4% din populația occidentală și, în principal, 80% dintre femei. Se caracterizează printr-o durere răspândită, rigiditate sau dureri musculare sau articulare. Cauza fibromialgiei este necunoscută, durerea musculară cronică afectează predominant coloana vertebrală, brațele, umerii, încheieturile mâinii, coapsele și centura pelviană. Durerea, atât a mușchilor, cât și a structurilor conective fibroase, cum ar fi tendoanele și ligamentele, sunt adesea asociate cu tulburări de dispoziție și, în special, cu somnul și astenia. Durerea se manifestă prin senzații de arsură, rigiditate, tensiune și contractură. În plus față de durere și oboseală, există numeroase alte simptome ale fibromialgiei, cum ar fi senzația de rigiditate generalizată sau localizată în spate sau în spatele inferior. Tulburări de somn, dureri de cap sau dureri la nivelul feței, tinitus (sunete în interiorul urechilor) și în cele din urmă sensibilitate, tulburări gastro-intestinale, urinare, modificări ale temperaturii și echilibrului corpului sunt, de asemenea, frecvente. Nu lipsesc tulburările cognitive și/sau anxietatea și depresia.
Diagnosticarea fibromialgiei
Nu există criterii de diagnostic specifice pentru diagnosticarea fibromialgiei, nici umorale, nici instrumentale. Identificarea fibromialgiei se face prin prezența durerii la presopunctura efectuată pe punctele anatomice specifice numite puncte sensibile, acest aspect fiind considerat, împreună cu prezența durerii musculo-scheletice persistente timp de cel puțin trei luni în partea dreaptă, stângă, superioară și inferioară a corpului, ca o identificare a bolii. Mai recent, American College of Rheumatology a introdus noi criterii care elimină evaluarea tender point-urilor, dar adaugă evaluarea simptomelor disfuncționale, care într-adevăr joacă un rol important în sindromul fibromialgiei, dar care sunt adesea prezente si in alte sindroame disfuncționale, inclusiv SOC (Sindromul oboselii cronice).
Fibromialgia se caracterizează printr-o incapacitate severă de a desfășura activități zilnice comune, precum și printr-un impact negativ asupra majorității aspectelor legate de calitatea vieții. Aproximativ 2/3 dintre pacienți declară că au dureri peste tot („din cap până în picioare”); acest simptom particular s-a dovedit a fi util în diferențierea fibromialgiei de alte afecțiuni. Durerea poate fi descrisă de cel care suferă ca o combinație de termeni cum ar fi: arsuri, palpitări, durere profundă sau tăioasa. Senzația de durere creata de „vânătăi” sau de „bătaie a corpului” este frecvent raportată de pacienti. Durerea este adesea agravată de umiditate, frig, anxietate, stres, supraîncărcare sau inactivitate, tulburări de somn și zgomot.
Simptomele lamentate în principal de pacienții cu fibromialgie, pe lângă durere, sunt oboseala, crampele și parestezia, tulburările de somn și dificultățile cognitive, împreună cu tulburările psihiatrice (anxietate, depresie și atacuri de panică), dispepsie și intestin iritabil, vaginism și dismenoree. Oboseala este destul de frecventă în fibromialgie, în special dimineața. Pacienții se trezesc adesea obosiți deja sau mai obosiți decât atunci când s-au culcat. Oboseala, moderată sau severă, este prezentă la 75% până la 90% dintre pacienți. Uneori, pacientul cu fibromialgie descrie oboseala ca pe o senzație de slăbiciune generală. Exercițiul fizic sau intelectual normal poate dura un timp nespecificat pentru a-și reveni din starea anterioară de funcționalitate și competență. Oboseala poate fi cauzată de multe mecanisme diferite. Oboseala trezirii este tipică fibromialgiei, rezultatul unui somn inadecvat din punct de vedere calitativ sau cantitativ, non-restaurator, agravat de durere, trebuie diferențiat cu atenție de somnolență.
Oboseala musculară este frecvent întâlnită, în timp ce oboseala „motivațională” este de obicei asociată cu depresia, care este prezentă la 30% sau mai mulți dintre cei care suferă de fibromialgie. Oboseala în fibromialgie este direct legată de durere, severitatea bolii și dizabilitate funcțională. În ciuda definițiilor aparent contradictorii ale celor două sindroame, s-a estimat că 20-70% dintre pacienții cu fibromialgie îndeplinesc și criteriile pentru SOC (sindromul oboselii cronice) și, dimpotrivă, 35-70% dintre pacienții cu SOC (sindromul oboselii cronice) au concomitent și fibromialgia. Comparativ cu pacienții care au prezentat doar fibromialgie, cei care au îndeplinit criteriile pentru ambele sindroame, parcursul bolii a fost cu mult mai dificil, o stare generală de sănătate mai slabă, mai multe simptome, altele decât cele tipice ale SOC și un impact negativ mai mare asupra calității vieții.
Raportul dintre numărul total de simptome și numărul de simptome non-SOC a fost cel mai bun predictor al comorbidității cu fibromialgie. Suprapunerea simptomelor, caracteristicile pacienților și tratamentele pentru aceste două sindroame somatice funcționale au determinat unii cercetători să creadă că aceste două condiții ar trebui considerate ca manifestări diferite ale aceluiași proces biomedical și psihosocial. De fapt, o expresie diferită a unei fiziopatologii comune ar putea explica ampla suprapunere dintre cele două condiții. Dovezile clinice sugerează, de asemenea, o frecvență ridicată a suprapunerii între cele două sindroame. Dacă cerem pacienților cu SOC (sindromul oboselii cronice) și fibromialgie să-și cuantifice gradul de oboseală și durere utilizând o scală analogă vizuală (VAS), putem vedea că nu există diferențe semnificative în ceea ce privește oboseala, în timp ce durerea este mai redusă la pacienții SOC.
În ceea ce privește oboseala, deși nu există diferențe în termeni cantitativi, de obicei pacientul cu fibromialgie raportează oboseală legată exclusiv de durere, evidențiată de corelația dintre durerea scala VAS durere și scala VAS oboseală, neobservabilă la pacienții cu SOC (sindromul oboselii cronice). Aceste observații ne conduc inevitabil să menținem separarea celor două sindroame, dar ele nu trebuie să ne conducă să nu luăm în considerare posibila concomitență dintre ele. Din punct de vedere clinic, capacitatea unui medic de a diagnostica o suprapunere între sindroame la un anumit pacient, l-ar putea ajuta de fapt, la luarea în considerare a opțiunilor alternative de tratament, cu rezultate mai satisfăcătoare.
Oxigen-ozono-terapia pentru tratamentul fibromialgiei
Oxigenoterapia cu ozon s-a dovedit a fi un suport eficient pentru această patologie, având în vedere proprietățile sale antiinflamatorii, datorită proprietăților de reactivare ale microcirculației și ale metabolismului muscular. Terapia constă, în principal, din autohemotransfuzia (este o cale de administrare a ozonului), care se efectuează cu frecvență și concentrații de ozon conform protocoalelor stabilite. Insuflarea rectală și infiltrarea subcutanată a punctelor dureroase sunt, de asemenea, considerate utile.
Ce proprietăți are oxigen-ozono-terapia?
Ozonul este un gaz extrem de instabil care provine din oxigen și are o acțiune puternică de ameliorare a durerii. În plus, deoarece declanșează producția de enzime antioxidante și are proprietăți imunomodulatoare și antiinfecțioase, are și un puternic efect antiinflamator. Datorită proprietăților sale benefice, oxigen-ozono-terapia este cel mai bun tratament disponibil pentru această boală.
