Ce este înțărcarea?

Prin termenul de înțărcare (sau mai bine zis introducerea alimentației complementare) se înțelege trecerea de la o alimentație bazată exclusiv pe lapte la o alimentație semi-solidă și apoi solidă, caracterizată prin introducerea progresivă a așa-ziselor  “alimente complementare”, adică introducerea acelor alimentele, altele decât laptele.

Această trecere trebuie să se producă în momentul în care alimentația bazată exclusiv pe lapte nu mai este suficientă pentru a satisface necesitățile nutriționale ale sugarului, în special în ceea ce privește aportul de energie, proteine, fier, zinc și vitamine. Nu există un moment precis și identic pentru toți sugarii la care să se înceapă înțărcarea: timing-ul adecvat pentru introducerea primelor alimente, altele decât laptele, depinde de numeroși factori individuali, printre care cerințele specifice nutriționale, dezvoltarea neuro-fiziologică și anatomo-funcțională,  creșterea staturo-ponderală, raportul mamă-copil, nevoile specifice ale mamei precum și contextul socio-cultural. Cu toate că timing-ul pentru înțărcare variază de la un individ la altul, se încearcă totuși  identificarea unor abordări aplicabile la nivelul populației generale, reprezentată de sugarii născuți la termen, cu greutate normală și cu o stare de sănătate bună. Diferite societăți științifice internaționale se exprimă relativ unanim cu privire la momentul introducerii alimentației complementare:

  1. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă alăptarea la sân exclusivă în primele 6 luni de viață (OMS, 2008) ca pratică de sănătate publică pentru toată populația mondială, cu scopul de a permite sugarului să beneficieze de o creștere și de o dezvoltare optime și, recomandă, prin urmare, introducerea alimentelor, altele decât laptele, abia după primele 6 luni de viață.
  2. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) susține că laptele matern este suficient pentru a satisface nevoile nutriționale pentru majoritatea sugarilor până la 6 luni. Numai un procent mic de sugari necesită o înțărcare mai precoce pentru a garanta o creștere și o dezvoltare optimeÎn cazurile în care nu este posibil să se aștepte cele 6 luni, înțărcarea nu ar trebui să aibă loc înainte de săptămână 17 și, în orice caz, nu mai târziu de săptămâna 26.
  3. Societatea Europeană de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție Pediatrică (ESPGHAN) consideră că alăptarea exclusivă la sân este un obiectiv dezirabil în primele 6 luni de viață aproximativ. În orice caz, conform recomandărilor ESPGHAN înțărcarea nu ar trebui să înceapă înainte de cea de-a 17-a săptămână de viață, și nu mai târziu de cea de-a 26-a.
  4. Academia Americană a Pediatrilor recomandă introducerea de “alimente complementare” nu mai devreme de împlinirea primelor 4 luni și indică în orice caz continuarea alăptării la sân până la 6 luni.

Alăptarea la sân în primele 6 luni oferă beneficii pentru sănătate atât pentru copil cât și pentru mamă.

O evaluare corectă a creșterii și dezvoltării neuro-fiziologice și anatomo-funcționale din partea medicului pediatru va putea sugera momentul oportun pentru introducerea alimentației complementare. Creșterea sugarului trebuie evaluată în baza unor “Hărți de Creștere” elaborate de OMS. Eventuale deviații semnificative, între lunile 4 și 6, excluzând o posibilă patologie identificabilă de către medicul pediatru, implică introducerea alimentației complementare.

În ceea ce privește fierul, bebelușii născuți la termen alăptați exclusiv la sân păstrează de obicei provizii suficiente pentru primele 6 luni. Pentru categoriile ce prezintă risc de carență (de exemplu sugarii născuți prematur) este preferabil să se administreze o suplimentare individualizată de fier  mai degrabă decât să se înceapă înțărcarea mai devreme.

  • Este importantă alăptarea la sân în timpul înțărcării?

Laptele matern garantează o nutriție ideală, o creștere sănătoasă și o dezvoltare optimă. De asemenea, oferă copilului o serie de beneficii pe termen mediu și lung iar mamei efecte pozitive asupra stării sale de sănătate. Laptele matern ca element “lactat” din alimentația diversificată care începe cu înțărcarea oferă în mod deosebit următoarele beneficii:

  ∎ Pentru copil:

– un rol protectiv împotriva infecțiilor gastro-intestinale și respiratorii  precum și împotriva sindromului morții subite la sugari (SMSS sau, în engleză, sudden infant death syndrome)

– reducerea incidenței anumitor tumori pediatrice (în special limfoame și leucemii)

– reducerea riscului de obezitate ulterioară, de diabet de tip 2, de boli cardiovasculare

– un efect pozitiv asupra dezvoltării neuro-cognitive asociate cu durata alăptării la sân

 ∎ Pentru mamă:

– reducerea riscului de cancer la sân și de cancer ovarian și reducerea riscului de diabet zaharat de tip 2

– o mai mare capacitate la o vârstă înaintată de a face față osteoporozei și complicațiilor sale deoarece aparatul scheletic s-a ”obișnuit ” cu eliberarea de calciu în timpul perioadei de alăptare

– o oportunitate pentru a reveni mai repede la greutatea de dinaintea sarcinii, dat fiind consumul energetic necesar pentru secreția de lapte.

Pentru multe femei, reluarea activității profesionale reprezintă un obstacol și  cauza înteruperii alăptării. De aceea este indicat să se amenajeze la locurile de muncă grădinițe-creșe cu spații special destinate alăptării pentru a-i prelungi astfel durata.

  • Cum se introduc alimentele în timpul înțărcării

În linii mari, sugarul la șase luni este pregătit să primească alimente solide. În jurul acestei vârste, maturizarea intestinală este completă iar dezvoltarea  neurologică permite apucarea, mestecarea și înghițirea în mod eficient a alimentelor. Nu există modalități sau meniuri standard pentru a începe înțărcarea. Diferite modele alimentare pot duce la satisfacerea necesarului nutrițional al copilului la vârsta cuprinsă între 6 luni și 3 ani. Trebuie favorizate interacțiunea între preferințele familiei, indicațiile medicului pediatru și contextul socio-cultural și tradițional pentru a ajuta copilul să-și dezvolte propriul gust și alegerile alimentare personale în vederea unei alimentații corecte.

Pornind de la această premiză, există o mare diversitate a preparatelor ce pot fi oferite copilului ca primă hrană solidă, dând de-o parte criteriul introducerii progresive a alimentelor în funcție de gradul de alergenicitate.

Hrana trebuie dată cu lingurița, fără a forța copilul, permițându-i eventual să atingă mâncarea din farfurie cu mânuțele. Nu trebuie insistat dacă copilul nu acceptă vreun aliment si trebuie alternate alimente diferite în funcție de culoare, gust și consistență. Alimentele neacceptate inițial trebuie însă propuse din nou cu răbdare în zilele următoare, eventual preparate în mod diferit.

Este impotant ca copilul să mănânce așezat cu spatele drept (preferabil în  scăunel) pentru a evita riscul de sufocare și pentru a-i permite să participe activ la masă, atingând și chiar jucându-se cu mâncarea.

Pe lângă lapte, în timpul înțărcării, copilul trebuie să bea apă evitând băuturile cu conținut de zahăr adăugat deoarece acestea reprezintă un factor ce predispune la apariția cariilor și la obezitate. Laptele de vacă nu este recomandat în primul an de viață deoarece există riscul de a dezechilibra aportul proteic alimentar total și, în plus, poate cauza carențe de fier.

Până la 9-12 luni copilul ar trebui să fi încercat o gamă variată de preparate și de gusturi, obișnuindu-se treptat să consume pe lângă lapte, alte două mese principale (prânz și cină) și una-două gustări. Porțiile trebuie adaptate în funcție de vârsta copilului iar în acest sens medicul pediatru poate oferi indicații utile.

4) Copiii cu risc de alergii/intoleranțe trebuie înțărcați diferit?

Așa cum am mentionat mai sus, cele mai recente și importante studii nu confirmă pe plan științific teza conform căreia copiii care prezintă riscul de a dezvolta celiachie sau o alergie alimentară ar trebui să urmeze o schemă de înțărcare diferită de populația generală.  Cele mai recente studii au demonstrat că introducerea tardivă a alimentelor considerate “alergizante” nu previne dezvoltarea de alergii alimentare și/sau celiachie la persoanele predispuse și că vârsta copilului la prima expunere la aliment (cu condiția să aibă loc după primele patru luni de viață) nu modifică riscul global ulterior la vârsta de 10 ani.

5) Ce poate mânca copilul după împlinirea vârstei de un an?

După împlinirea vârstei de un an, copilul poate mânca multe din preparatele destinate membrilor familiei, oferite însă într-o formă și cu o consistență ușor de mestecat și de înghițit, preparate fără sare și zahăr. Totuși, copilul după primele 12 luni nu poate fi considerat un mic adult ci prezintă nevoi nutriționale specifice pe care medicul pediatru le va prezenta părinților.

Abia după împlinirea vârstei de un an, în cazul în care nu mai este în curs alăptarea maternă, poate fi introdus laptele de vacă întreg ca și componentă lactată din dietă,  care în orice caz nu ar trebui să fie consumat în cantități mai mari de 200-400 ml/zi, pentru a evita  o administrare excesivă de proteine.

Aportul energetic total, între 1 și 3 ani, trebuie să fie repartizat în mod corespunzător între diverși macro-nutrienți. Conform indicațiilor recente din cadrul  “Nivelurile de Consum de Referință și Energie pentru populație” (LARN) – ediția revizuită IV din 2014, acest aport ar trebui să derive în proporție de 50% din carbohidrați, în proporție de 40% din grăsimi și numai  10% din proteine.

Cu privire la alimentele ce au aport de carbohidrați, se recomandă un consum moderat de alimente și băuturi cu zahăr adăugat.

În ceea ce privește grăsimile, 2-3 porții de pește gras (pește albastru, păstrăv, somon) pe săptămână permit  satisfacerea consumului recomandat (EFSA) de grăsimi n-3 cu lanț lung (250 mg zilnic, din care cel puțin  100 de DHA).

6) Care sunt normele cu privire la alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică?

Legislația europeană cuprinde norme specifice pentru alimentele destinate în mod expres sugarilor (0-12 luni) și copiilor de vârstă mică (1-3 ani), cu dispoziții specifice atât cu privire la cerințele de compoziție în vederea respectării standardelor nutriționale, cât și cu privire la garanțiile ce trebuie furnizate în termeni de siguranță alimentară.

Accentuând superioritatea alăptării materne ca modalitate de alimentație pentru sugar, în acele cazuri în care această practică nu este posibilă,  “formulele pentru sugari” sunt singurele produse ce pot fi utilizate ca înlocuitori ai laptelui matern,  la recomandarea medicului pediatru.

Într-adevăr, “formulele pentru sugari”, datorită compoziției lor specifice, pot satisface ele însele cerințele nutriționale ale sugarilor în primele luni de viață până la introducerea unei alimentații complementare corespunzătoare. În afară de cele ilustrate la punctele 3 și 5 cu privire la alimentația mixtă a sugarului și a copilului după primul an, produse destinate în mod expres sugarilor și copiilor de vârstă mică în vederea introducerii unei alimentații complementare și a diversificării progresive a alimentației, conform legislației europene, sunt  următoarele:

– formulele de continuare, destinate să fie utilizate de sugari începând cu luna a șasea ca și element lactat din alimentația diversificată în absența laptelui matern;

– preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii: primele sunt produse precum cereale cu lapte, paste și biscuiți; în cea de-a doua categorie sunt incluse produsele cu carne, pește, brânză, fructe și legume și produsele de tip desert.

De asemenea pentru utilizarea ca element lactat din dietă este disponibil așa-zisul “lapte de creștere”, destinat copiilor cu vârsta  cuprinsă între 1 și 3 ani. În prezent acesta nu are indicații specifice la nivel european în ceea ce privește compoziția care, în orice caz, ia ca model compoziția formulelor de continuare, conținând astfel, printre altele, acizi grași esențiali, acizi grași polinesaturați cu lanț lung (DHA), fier, iod și vitamina D.

Strada Episcop Radu nr 15 A corp A, etaj 1, birou 2 sector 2 Bucuresti, 020751

Copyright © 2019 salus.com.ro . All rights reserved.|  Politica de Confidentialitate.

Copyright © 2019 salus.com.ro  
All rights reserved. |  Politica de Confidentialitate.

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, iti exprimi acordul asupra folosiri cookie-urilor. Afla mai multe!

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close